Tristete

Da, multa tristete pe blogul asta. Cand ma uit in urma la ce am scris si in ce stare eram nu imi vine sa cred. Intr-un fel ma bucur pentru ca realizez ca sunt extrem de puternica … un fel de pasarea phoenix, renasc din propria mea durere.
Sunt bine, foarte bine. Nu iubesc si nici nu sunt iubita, dar se poate trai si fara asta. Ma bucur de familie, de job, de sanatate, de prieteni, de natura….de viata. Cata bucurie pot sa am in viata mea fara iubire. Cred ca e mai bine asa. Iubirea aduce inevitabil suferinta. Mai sunt si exceptii, dar eu nu sunt una dintre ele. Pentru mine sinonimul iubirii e durere/suferinta asa ca prefer sa ma lipsesc de ea.