Noapte cu patru luni
si un singur copac,
cu o singura umbra
si o singura pasare.
Caut în carnea mea
urmele buzelor tale.
Izvorul saruta vântul
fara sa-l atinga.
Port acel NU ce mi-ai dat,
în podul palmei,
ca o lamâie de ceara aproape alba.
Noapte cu patru luni
si un singur copac.
În vârful unui ac
sta dragostea mea, rotindu-se.
Federico Garcia-Lorca
Arhiva pentru ianuarie 11th, 2008
A murit in zori…
Postat în My moments, Poezie, etichetat Garcia-Lorca, Poezie în ianuarie 11, 2008 | Lasă un comentariu »
